Recomandări pentru luna martie. Provocare de la Haibun.md – Revistă online despre cărți
Doina Fikhman de la revista online Haibun.md scrie că “Anul trecut, tot în cadrul HaiBun Reading Challenge, am încercat să-i provocăm pe cititori să „pună mâna” pe o carte scrisă de un autor basarabean. Nici anul acesta nu va fi o excepție, asta pentru că, de cele mai multe ori, avem aici autori foarte buni, dar prea puțin citiți, prețuiți sau promovați”
De data aceasta, comparativ cu anul trecut când a fost o selecție din toți anii, au întocmit o listă cu textele publicate în 2017.
Nu uitați că cele citite sunt discutate și în grupul HaiBun Book Club.
Așadar, în martie citim cărți semnate de autori basarabeni. Printre cei mai buni, publicați în 2017, se numără:
Tatiana Țîbuleac și Vara în care mama a avut ochi verzi
Despre această carte s-a discutat mult în 2017 și, apropo, se numără printre bestselleruri, aici, la noi. Nici n-ar putea fi altfel. Este o dramă de 160 de pagini, despre protagonistul Alecksy și relația acestuia cu mama bolnavă de cancer. Este o istorie despre cum poți să începi să iubești din nou și să-ți înfrângi mândria și ura atât de sistemic înrădăcinată în inimile noastre.
Dumitru Crudu și Moartea unei veverițe
Cel mai recent volum de povestiri al autorului ți-ar putea părea un paradox, iar asta pentru că Dumitru Crudu, deși scrie despre niște tragedii, apelează la umorul cu care ne-a obișnuit deja și-n Salutări lui Troțki. Povestirile sale, atent dantelate, conturează „tabloul” unui război care a bulversat Basarabia și a distrus zeci de destine umane. Cartea asta, după părerea mea, seamănă cu un protest.
Pavel Păduraru și Moartea lui Igor Alexandrovici
Cartea asta, îți promite și autorul, dezvăluie unde s-a pierdut miliardul furat din băncile Republicii Moldova. De fapt, Pavel Păduraru ne pune la dispoziție un roman picaresc, bine construit, cu personaje caricaturale despre societatea basarabeană în ansamblu.
Vitalie Vovc și Alertă oranj sau Pe alocuri, viscole
Cartea aceasta de eseuri, pe care le-aș cataloga drept un documentar al societății moldovenești, reprezintă debutul scriitorului în proză. El cercetează, judecă, compară și pune un diagnostic realității din jur cu un text proaspăt, chiar temperamental.
Igor Guzun și BINE
BINE, o nouă carte de proză scurtă care, după mine, este o completare a cărții Vinil. Aici, deși nu mai „asistăm” în întregime la o contemplare a relației dintre generații, se menține nota zeflemitoare despre cotidian. Sunt texte scurte, amuzante și inteligente.
Liliana Corobca și Caiet de cenzor
Caietul de cenzor surprinde viața din culise ale celor care decideau soarta cărților în anii ’70. Acești vânători de greșeli ideologice au frământările și tristețile lor care, deși erau obligați să distrugă și să cenzureze operele, ajung să-și găsească propria vindecare prin scris.
Citește continuarea….