Biobibliografia „Ion Ungureanu” de Victoria Stanchevici, lansată la Biblioteca Națională
Biobibliografia „Ion Ungureanu”, dedicată regretatului actor de teatru și film, regizor, profesor, filosof al artei scenice și publicist, ex-ministru al Culturii, a fost lansată miercuri, 13 martie, la Biblioteca Națională a Republicii Moldova (BNRM).
Lucrarea a fost elaborată în cadrul Proiectului editorial „Moldavica”, seria „Teatru și film”, inițiat de BNRM, iar alcătuitorul volumului este Victoria Stanchevici, scrie Moldpres.
Directorul BNRM, Elena Pintilei a menționat că studiul reuneşte 1.833 de descrieri bibliografice, dintre care 186 titluri de articole, recenzii, eseuri, monografii de autor (din perioada 1952-2016); 454 articole în ediții periodice, culegeri, volume de sinteză; șase documente oficiale; opt scrisori deschise; 24 alocuțiuni; 180 interviuri; 15 sondaje și chestionare; 382 emisiuni la radio și televiziune (din perioada 1957-2015); 347 resurse electronice, inclusiv și materiale audiovideo; 57 filme și spectacole; 172 referințe critice și recenzii; 1 CD; 1 timbru poştal.
Potrivit Elenei Pintilei, de-a lungul carierei sale artistice, Ion Ungureanu a creat peste 30 de spectacole de teatru și filme, a jucat în numeroase piese de teatru. A publicat peste 400 de articole, eseuri, recenzii, interviuri, având ca temă arta, cultura, problemele sociale şi politice. Este autorul unor monografii impresionante.
„În calitatea sa de ministru al Culturii și Cultelor, Ion Ungureanu a fost cel care emis un ordin privind reorganizarea Bibliotecii de Stat „N.C. Krupskaia” în Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Tot el a fost cel care a dispus dezideologizarea colecțiilor bibliotecii”, a precizat Elena Pintilei.
Prezent la eveniment, academicianul Mihai Cimpoi a afirmat că Ion Ungureanu este o personalitate de proporții monumentale. „A fost un gânditor în teatru. Când monta un spectacol, pornea de la un concept, introducea actorul în subtextul filosofic al spectacolului. Ion Ungureanu a fost un slujitor al limbii, științei noastre și al adevărului despre ele”, a constatat Mihai Cimpoi.
Ion Ungureanu s-a născut la 2 august 1935 în satul Opaci, raionul Căușeni. După absolvirea Şcolii medii din Căuşeni, face studii la Institutul Pedagogic Ion Creangă din Chişinău, Facultatea de filologie (1952-1955). În perioada 1955-1960 studiază la Şcoala teatrală „Boris Şciukin” din Moscova. A urmat cursuri superioare de regie de pe lângă Institutul de Artă Cinematografică „A.V. Lunacearski” din Moscova (1963-1964).
În 1960 îşi începe activitatea la Teatrul „Luceafărul” din Chişinău, din 1964-1971 fiind prim-regizor al teatrului. Este acuzat de naţionalism şi nevoit să părăsească R.S.S. Moldovenească. Pleacă la Moscova, unde lucrează ca regizor şi actor de teatru şi film. În perioada 1977-1989 este regizor la Teatrul Armatei din metropola rusă. În anii 1980-1989, paralel cu activitatea în teatru şi cinematografie, predă arta actoricească la Şcoala Superioară de teatru „B. Şciukin”. În anul 1989 revine în R.S.S. Moldovenească. După declararea Independenței Republicii Moldova, exercită funcția de ministru al Culturii și Cultelor (6 iunie 1990 – 5 aprilie 1994), apoi pe cea de vicepreședinte al Fundației Culturale Române din București (1995-2005).
Ion Ungureanu a fost distins cu titlurile de Maestru emerit în arte al Federației Ruse (1981), Artist al Poporului din R.S.S. Moldovenească (1989), decernându-i-se și Premiul „Intervidenie” pentru filmul televizat „Lika” (Plovdiv, Bulgaria, 1981) și Premiul Național (1990). Pentru contribuţia substanţială adusă la dezvoltarea artei teatrale, în calitate de actor şi regizor, pentru promovarea culturii naţionale peste hotarele țării, în martie 2009 Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al Academiei de Științe a Republicii Moldova i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Ion Ungureanu a fost, de asemenea, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. A publicat volumul „Teatrul vieții mele în trei acte și fără antracte”.
Rubrică susţinută de magazinul online www.comenzi.md
Redactor: Angela Barbaiani