5 cărți despre lumea în care trăim

Inspirați de colecția Editurii Humanitas vă propunem cinci titluri care răspund obligației morale de a înțelege lumea curățind în prealabil mintea de prejudecățile ei, de patimile sufletului și de trufiile eului. Potrivit lui Gabriel Liiceanu, este o mini-serie, o bibliotecă ideală care ne-ar putea scuti (sau vindeca) de rătăciri, fanatisme și prostie.

1.Cultura modernă pe înţelesul oamenilor inteligenţi, de Roger Scruton

Despre criza culturii se vorbește astăzi pe nenumărate voci și pe toate meridianele. Dar înseamnă asta că înțelegem ce se întâmplă cu noi și că vedem mai clar încotro ne îndreptăm? Roger Scruton încearcă să dea un răspuns pornind de la rădăcinile culturii înalte și de la avatarurile suferite de ea odată cu „dezvrăjirea“ lumii petrecută în secolul Luminilor.

Roger Scruton, filozof, scriitor, publicist, compozitor, realizator de emisiuni de televiziune, editor, una dintre cele mai marcante şi mai originale personalităţi ale vieţii intelectuale britanice. Scruton a fost profesor de filozofie la Colegiul Birkbeck din Londra şi la Universitatea din Boston şi a ţinut cursuri la numeroase universităţi de prestigiu, între care Princeton, Stanford, Louvain, Oslo, Bordeaux şi Cambridge. A fondat Grupul Conservator de Filosofie, care, în decursul anilor ’70 şi ’80, a avut o puternică influenţă asupra curentelor de opinie din Marea Britanie. Articolele sale, pe teme politice, sociale şi culturale, apar frecvent în presa engleză şi americană. Roger Scruton a jucat un rol important în trezirea interesului, în Occident, asupra situaţiei disidenţilor din ţările comuniste, fiind decorat pentru sprijinirea rezistenţei anticomuniste de către preşedintele ceh Václav Havel. Cărţile lui au fost traduse în peste 20 de limbi.

2. Incognito.Viețile secrete ale creierului, de David Eagleman

Dacă mintea conştientă reprezintă doar vârful aisbergului din ceea ce înseamnă activitatea cerebrală, atunci cu ce se ocupă restul creierului uman? Și cine pe cine conduce oare în tandemul om? Specialistul în neuroștiințe David Eagleman plonjează în adâncimile subconștientului omenesc, care are o „viață personală” tainică și foarte intensă.

Autorul este, printre altele, specialist în neuroştiinţe, membru al Consiliului Forumului Economic Internaţional, cercetător în cadrul Institutului pentru Etică şi Tehnologii Inovatoare. În 2012, a fost inclus de revista italiană Style în „Lista personalităţilor geniale” („Brightest Idea Guys”). După cum se prezintă singur, în timpul zilei David Eagleman este directorul Laboratorului de Percepţie şi Acţiune din cadrul Facultăţii de medicină Baylor (Houston, Texas), unde coordonează şi Centrul de cercetare în neuroştiinţe şi legislaţie. Studiile sale privesc percepţia omului asupra timpului, capacitatea de adaptare a creierului, sinestezia şi interconexiunile dintre neuroştiinţe şi sistemul juridic.

3. Cum de putem trăi împreună. 16 lecții de filozofie politică pe înțelesul oricui, de Pierre Manent

„Dacă vrem să înțelegem cu adevărat de ce viața politică e în criză, de ce dreptul, drepturile omului și piața afectează statul-națiune sau de ce vorbim despre «ambiguitatea de nerezolvat a Europei», atunci această carte e una dintre cele mai lămuritoare. Și orice om, cetățean, are datoria morală de a o citi.“ (L’Expansion)

Pierre Manent s-a născut în 1949, la Toulouse. După obţinerea diplomei la École Normale Supérieure, devine asistentul lui Raymond Aron la Collège de France. Este redactor-şef al publicaţiei trimestriale Commentaire-înfiinţată împreună cu ilustrul său maestru la care publică cu regularitate. Predă filozofia politică la École des Hautes Études en Sciences Sociales din cadrul Centrului de Cercetări Politice „Raymond Aron“. În fiecare toamnă, este profesor invitat la Departamentul de ştiinţe politice al Universităţii din Boston. Prin activitatea sa, Pierre Manent a contribuit la redescoperirea tradiţiei liberale franceze, impunându-se, în Franţa şi la nivel mondial, ca una dintre cele mai importante personalităţi în domeniul filosofiei politice contemporane.

4. Criza spiritului american. Cum universitățile au trădat democrația și au sărăcit sufletele studenților, de Allan Bloom

„Mai mult decât orice, cartea mea trebuie să fie privită drept o relatare de pe front. Cititorul poate judeca el însuși gravitatea situației în care ne găsim. Fiecare vârstă își are problemele ei, și nu pretind că lucrurile erau minunate în trecut. Descriu situația noastră prezentă și nu intenționez să folosesc vreo comparație cu trecutul pentru a ne felicita sau blama, ci doar pentru a clarifica ce contează pentru noi și ce e special în situația noastră.“ Allan Bloom.

Allan Bloom (14 septembrie 1930, Indianapolis – 7 octombrie 1992, Chicago) a studiat la University of Chicago, unde și-a pregătit teza de doctorat în cadrul celebrului Committee on Social Thought, sub îndrumarea lui Leo Strauss. A mai studiat la Paris si Heidelberg. A predat la University of Chicago („la seral“), Yale, Cornell și University of Toronto, cunoscând consacrarea ca profesor al programului interdisciplinar în care se formase și devenind, în continuarea tradiției straussiene, mentorul mai multor promoții de clasiciști și filozofi politici. Unii dintre discipolii lui Strauss și Bloom au devenit figuri centrale ale vieții publice americane, de la filozofie la publicistica de opinie și la cariera politică, fiind astăzi cunoscuți sub eticheta colectiva de neocons.

5. Civilizația spectacolului, de Mario Vargas Llosa

Banalizarea artelor și a literaturii, triumful presei de scandal și frivolitatea politicii sunt simptome ale unui rău mult mai mare care chinuie societatea actuală: sacralizarea divertismentului drept valoare supremă și scop ultim al existenței noastre. Dacă în trecut cultura era o busolă, o călăuză și un fel de conștiință care ne împiedica să întoarcem spatele realității, astăzi, în epoca falșilor idoli și a postculturii, întâietatea spectacolului și a superficialității a devenit regula care face ca orice conștiință morală, intelectuală și politică să adoarmă, orbită și anihilată dimpreună cu libertatea noastră.

Mario Vargas Llosa s-a născut în 1936 la Arequipa, în Peru şi a copilărit în Bolivia împreună cu mama şi bunicii materni, închipuindu-şi că tatăl lui murise şi că fusese un erou. În realitate, la cinci luni după căsătorie, acesta îşi părăsise soţia însărcinată şi avea să-şi revadă fiul abia zece ani mai târziu, când Mario se va întoarce în Peru. Între 1950 şi 1952 urmează cursurile unei şcoli militare din Lima-experienţă descrisă în primul roman, Oraşul şi câinii.

În 1955 se căsătoreşte cu o mătuşă, Julia Urquidi, provocând un mare scandal în familie şi divorţează de ea în 1964, pentru ca, un an mai târziu, să se însoare cu verişoara lui, Patricia. Între timp, lucrase în Franţa ca profesor de spaniolă şi jurnalist. După o tinereţe în care se apropiase de comunism, ia distanţă faţă de Fidel Castro, ba chiar îl acuză pe Gabriel García Márquez, odinioară prieten, de servilism. Călătoreşte, predă la universităţi din America şi Europa, devine scriitor celebru prin forţa epică, luciditatea şi ironia sa. În anul 2010, Academia Suedeză i-a acordat lui Mario Vargas Llosa Premiul Nobel pentru literatură.

Cărțile pot fi cumpărate pe www.elefant.md