Noutăți editoriale de la Cartier. În listă apare și romanul „Numește fericirea altfel”, de Victor Dumbrăveanu
Editura Cartier anunță despre cele mai noi apariții editoriale.
Canon (roman), de Ghenadie Postolache
„În noul său roman, scriitorul Ghenadie Postolache spune povestea unei tinere femei. Rătăcirea identității feminine constituie trama cărții. Gabi, medicul legist de o frumusețe fizică rară și de o inteligență sclipitoare, îi oferă posibilitatea să exploreze lumea femeii în toate zonele discrete ale minții și inimii ei, în angoasantele jocuri dintre conștient și subconștient, dintre realitate și vis, joc de introspecții și retrospecții. În romanele sale, prozatorul a cultivat un interes aparte față de personajele feminine, dar, începând cu Pastorala (2017), recurge (programatic se pare) la reconceptualizarea structurii narative: locul protagoniștilor este luat de protagoniste. Menținut în formatul consacrat al scriiturii lui Ghenadie Postolache – proză psihologică, intelectualistă, cu substrat livresc-biblic dens, din care nu lipsesc discretele accente mistice –, romanul Canon este replica feminină la parabola despre întoarcerea fiului risipitor. Gabi, fiica plecată în lume, nesocotind dorința tatălui său de a o vedea muzicantă, se întoarce, spre a-și împlini canonul jertfei. Regăsindu-se pe sine, îl găsește pe cel pe care îl căuta vreme îndelungată, pe Alexandru, genialul flautist, discipolul părintelui său. În romanul Canon sensurile cotidianului capătă semnificații arhetipal-mitice, infuzate de scriitor cu măsură în destinele personajelor sale.” (Maria Șleahtițchi)
Numește fericirea altfel (roman), de Victor Dumbrăveanu
„Fără a folosi formule narative sofisticate, pseudolivrești, Victor Dumbrăveanu rămâne fidel universului mic, în care omul simplu trăiește însă cu toate fibrele sufletului drame sentimentale, înstrăinare, momente de bucurie, dragoste și împlinire, dar și de «eclipsă», de neliniște și dezamăgire, de patimi subjugătoare și eliberări de ele: sunt file de viață simplă, «naturală» notate cu lirism, umor și cu credința povestitorului că și ungherele tăinuite ale universului intim merită a fi radiografiate și fixate ca niște cazuri întâmplate pentru sine dar și pentru alții.” (Mihai Cimpoi)
Arta narațiunii romanești. Teorii și practici, de Maria Șleahtițchi
„Întâmplarea a făcut ca, la deschiderea masteratului de Didactică a literaturii universale, la Facultatea de Litere a Universității de Stat «Alecu Russo» din Bălți, cursul de Artă a narațiunii să-mi revină mie. Am considerat că acest volum poate fi folosit și ca suport de curs pentru studenții de la acest program. Îndrăznesc să cred că lucrarea de față ar putea fi utilă și pentru studenții de la masteratele de literatură română, la cursurile de formare profesională de la nivelul studiilor de doctorat etc. Cartea este pentru toți cei interesați de evoluția romanului, de arta narațiunii, de plăcerea, bucuria și riscurile meseriei de romancier.” (Maria Șleahtițchi)
Curiozități uimitoare despre puii animalelor, de Maija Safstrom
„Ori că, la căluții-de-mare, tații sunt cei care aduc puii pe lume? Ori că puii de pinguin se încălzesc îngrămădindu-se într-o strânsoare-îmbrățișare? Aceste curiozități și încă multe alte lucruri amuzante și fascinante despre puii de animale și despre familiile lor sunt ilustrate în această fermecătoare colecție.” (Maja Säfström)
România în secolul XX, de Francesco Guida
„Potrivit unei cunoscute expresii a istoricului Gheorghe Brătianu, naţiunea română ar reprezenta un miracol istoric. Efectiv, aceasta îşi păstrează o identitate proprie, de altminteri, nu o dată pusă în discuţie, în pofida contactului constant cu popoare într-o anumită măsură diferite de ea, precum şi în ciuda faptului că împrejurările politice şi istorice au complotat mai mereu pentru a împiedica o asemenea realizare. La fel ca în numeroase alte regiuni de pe continentul european, nu sângele şi neamul au fost cele care au prevalat, ci cultura.” (Francesco Guida)