Noutăți editoriale Programa școlară

Noutate editorială. Balada populară românească, selecţie a textelor de Mihai Papuc. Editura Știința

Baladele populare alcătuiesc unul dintre cele mai însemnate capitole ale patrimoniului folcloric românesc. Antologia de faţă se înscrie dezideratului cunoaşterii acestor comori nepieritoare ale culturii create de geniul poporului nostru de-a lungul secolelor.

Volumul cuprinde texte reprezentative ale acestui gen epic în versuri, răspândite în diferite zone ale arealului cultural românesc şi care se disting prin varietatea lor tematică: de la renumitele balade populare Mioriţa, Mănăstirea Argeşului şi Soarele şi luna, şi până la baladele denumite familiale cum este Cucul şi turturica sau Ghiţă Cătănuţă.

La textele baladelor s-a mai adăugat o prefaţă care defineşte acest gen de creaţie populară şi o secțiune de “Note bibliografice”, cu ajutorul căreia potențialul cititor va cunoaște culegerile de folclor din care au fost reproduse textele incluse, câteva din edițiile de referință a baladelor, precum și o serie de studii critice fundamentale asupra acestui gen al creației populare orale românești. Volumul se încheie cu un glosar, care familiarizează cititorul cu o listă de cuvinte regionale, învechite sau puțin cunoscute, culese din textele baladelor și date împreună cu explicația lor.

Vă invităm să citiți un fragment

Constantin Brâncoveanu

Verde, verde bob secară,
Ciudă mare, rău îmi pare
C-a venit Dunărea mare,
Cu crăci și cu burioare,
Iar de mare, mărgini n-are!
Verde, verde-a bobului,
Prin mijlocul Dunării
Tare-mi vine și-mi sosește
D-un caic negru, smolit,
Cu catargul zugrăvit

Câte flori sânt pe pământ,
Ce n-am văzut de când sânt,
Nici în ceri, nici pe pământ!
Verde, verde bob năut,
Tot de valuri e trântit,
De talazuri mi-e bătut
Și de apă mi-e-nălbit!
Zi-i ș-al’dată filalea,
Da-n caic cine-mi era?
Să vezi: turc Bulibașa
Și cu aga Mustafa,
Și cu aga Bălăceanul,
Ce mai voinicel, sărmanul,
Cu Constantin Brâncoveanul,
Crede-n Dumnezeu, sărmanul!

Cu trei copii ce-i avea,
Cu Gherghina țiganca,
Care le purta grija
Cu zahăr și cu cafea,
Seara și dimineața,
Peste zi totdeauna…
Verde, verde ș-o lalea,
Să vezi, el unde trăgea?
Zi-i ș-alt’ dată matostat,
Din oraș, din Țaligrad,
La cinstitul de-mpărat,
Ca să-și piardă al său cap!
Verde, verde lăcuească,
Pentru Țara Românească,
N-o lăsa ca s-o robească,
Turcii ca s-o stăpânească…

Balada populară românească/selecție a textelor, note bibliogr. De Mihai Papuc;
Pref. De Mircea V. Ciobanu.- Ch., ÎEP Știința, p. 82-83

Baladele populare alcătuiesc unul dointre cele mai însemnate capitole ale patrimoniului folcloric românesc, care mereu trebuie recuperat pentru noile generații de consumatori ai frumosului. Mihail Sadoveanu menționa că „… de la aceste fermecate izvoare de apă vie cată să se adape toți cei care cântă și se simt ai acestui popor și ai acestui pământ”.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *