Noutăți Noutăți editoriale

Apariție editorială. Basarabia în Parlamentul Marghiloman, Editura Știința

A apărut o nouă carte la Editura Știința în contextul Anului Centenar. Vă îndemn să citiți un fragment.

Basarabia în Parlamentul Marghiloman.
Text ales şi stabilit, note şi comentarii, anexă de Victor Durnea.
Prefaţă de Ion Ţurcanu.

Ediția de faţă reproduce stenogramele dezbaterilor parlamentare din vara anului 1918 din așa-numitul parlament Marghiloman, oferindu-ne o sumă de date de indiscutabilă valoare istorică, care contribuie mult la clarificarea unor momente importante mai puțin cunoscute din istoria unirii Basarabiei cu regatul român: conjunctura politică și militară în care s-a produs fenomenul, principalii factori care au contribuit la pregătirea și realizarea lui, relația dintre puterea politică și voința populară în acest proces, paternitatea textului Declarației Sfatului Țării din 27 martie 1918 ș.a. Textele sunt însoţite de notele şi comentariile alcătuitoruluiediţiei şi de o anexăcare prezintăun scurt istoric al acestui parlament de scurtă durată. Ediţia se deschide cuo prefaţă semnată de istoricul Ion Ţurcanu, care introduce cititorul în problematica abordată.

“S-au născut, domnilor, contraverse asupra chestiunii de a se ști cine a realipit Basarabia. Și aici intervine un fapt de o gravitate excepțională, despre care a vorbit d. general Averescu și asupra căruia nu a insistat îndeajuns, că d. prim-ministru a venit să afirme că realipirea Basarabiei nu s-a făcut la Chișinău, de moldoveni de acolo, în urma unor îndelungate lupte ale lor, ci s-a făcut la tratativele diplomatice de la București. Iată, domnilor, am aici documentul pe care d. general Averescu nu-l avea: “Steagul”, organ al Partidului Conservator. În “Steagul” de la 21 mai 1918 și chiar în frunte, d-voastră ați publicat următoarea declarație, tipărită cu litere compacte: “Da, pierdem Dobrogea. Întrupasem într-însa tot ce putea da mai bun geniul civilizației române.
Răspunderea nu este a mea. Dar balsam alinător: am dat României Basarabia. Asta este fapta mea.
Se crede că Basarabia s-a luat la Chișinău, când Sfatul patriotic a votat rezoluția Blocului moldovean. Basarabia, domnii mei, s-a întrupat cu România la București, în timpul negocierilor de pace. Vă asigur că fără Germania și fără Austria nu intrau în Patria-mumă trei milioane suflete de 45 mii kilometri pătrați de pământ. Comparați ce s-a pierdut printr-o politică nefastă, cu ce s-a câștigat prin politica nostră și judecați. ”
Domnilor, dacă această afirmațiune s-ar putea susține din punctul de vedere national și din punctul de vedere diplomatic, d-vostră nu ați fi avut decât să reproduceți textul acestei declarații în Mesaj și în proiectul de răspuns la Mesaj. Dar vine Mesajul regal și zice:
“Să mulțumim însă cerului că, tocmai în acele ceasuri grele, simțul superior al Neamului a făcut ca frumosul pământ Moldovan, rupt din ogorul strămoșesc, să se reântoarcă la țara mumă și că poporul basarabean să se arunce în brațele ei pentru a-I spori puterea de muncă și încrederea în viitgor.”

(D. A. C. Cuza, Basarabia în parlamentul Marghiloman/Text ales și stabilit, note și comentarii, postfață de Victor Durnea,Ch, Î.E.P. Știința, 2018, p.22-23)

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *