A fost demarat proiectul de renovare a Casei Memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuți. Profesorul a exercitat o imensă influenţă asupra elevilor săi, printre care s-a aflat şi poetul Mihai Eminescu

La sediul modernizat al Societății pentru Cultura și Literatura română în Bucovina „Mihai Eminescu” a fost semnat la 15 iunie 2021 contractul de demarare, avizare și autorizare a procesului de renovare a Casei Memoriale „Aron Pumnul” din Cernăuți, transmite BucPress.

Contractul respectiv a fost semnat, în prezența consulului general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu, de academicianul Vasile Tărâțeanu, președintele Fundației „Casa Limbii Române” din Cernăuți (asociație responsabilă de proiect), Vergil Profeanu, președintele Asociației Programatică pentru Dezvoltare Durabilă din București (din partea sponsorilor din România) și Titus Scripa, directorul firmei de construcție SRL „Romtisbud” din Cernăuți, care va realiza lucrările de renovare a Casei Memoriale „Aron Pumnul”.

Casa, veche de aproximativ 200 de ani, situată pe strada Aron Pumnul nr. 19, este construită într-un autentic stil moldovenesc. De aproximativ 30 de ani, oamenii de cultură aşteaptă ca ea să găzduiască Muzeul „Mihai Eminescu”. Casa a fost eliberată în urmă cu 25 de ani, dar autorităţile nu au acţionat.

Personalitate enciclopedică pentru epoca în care a trăit, afirmându-se ca lingvist, istoric, filosof, profesor, publicist, militant politic şi animator al vieţii spirituale a românilor din Bucovina, Aron Pumnul, de la a cărui moarte s-au împlinit, pe 12 ianuarie, 155 de ani, a fost reprezentant al generaţiei paşoptiste transilvănene.

Aron Pumnul s-a născut la 27 noiembrie 1818, într-o familie din părţile Făgăraşului. După studii efectuate la Blaj şi Cluj, cu pregătire filozofică, formată mai ales în spiritul kantianismului, el a participat intens la evenimentele din timpul Revoluţiei române de la 1848 din Transilvania, influenţând şi acţiunile tinerilor intelectuali români din Blaj, al căror îndrumător spiritual era. A fost membru al comitetului românesc permanent de la Sibiu. A fost urmărit, ulterior, de autorităţi, ajungând la Bucureşti. Aici, guvernul provizoriu l-a numit comisar de propagandă. Din Bucureşti, după înăbuşirea revoluţiei, s-a refugiat la Iaşi, apoi la Cernăuţi, unde a fost primit de istoricul român Eudoxiu Hurmuzachi.

La Cernăuţi, unde a rămas până la sfârşitul vieţii, a devenit unul dintre conducătorii mişcării de renaştere naţională a românilor din Bucovina, continuând, în scris, lupta pentru drepturile românilor. În 1849, a devenit primul profesor de limba şi literatura română la liceul german din Cernăuţi. Ca profesor a exercitat o imensă influenţă asupra elevilor săi, printre care s-a aflat şi poetul Mihai Eminescu, pe care l-a găzduit în casa lui din Cernăuţi în timpul anilor de şcoală.