O carte pe zi. Tragica viață a fiicei lui Stalin. „Blestemul Svetlanei. Povestea fiicei lui Stalin”, de Beata de Robien

Vieţile celor trei copii pe care i-a avut Stalin au fost problematice, fiind influenţate într-o manieră decisivă şi negativă de filiaţia cu zeul Uniunii Sovietice. De altfel, într-o tiranie atât de sângeroasă şi completă, care a reuşit să reprime zeci de milioane de oameni şi chiar să se extindă, nici nu se putea ca cei trei copii ai lui Stalin să nu fie afectaţi psihic de statutul dobândit prin naştere.

Toţi trei au avut vieţi profund nefericite, cei doi băieţi chiar destul de scurte, căci Iakov s-a sinucis într-un lagăr german după ce căzuse prizonier, iar Stalin ar fi refuzat un schimb de prizonieri cu germanii, pecetluind soarta primului său fiu.

Ceilalţi doi copii ai lui Stalin cu Nadejda Allilueva au fost Vasili (1921-1962) şi Svetlana (1926-2011). Amândoi au fost marcaţi pe viaţă de sinuciderea mamei, din 1932, o formă de protest a Nadejdei faţă de comportamentul jignitor al lui Stalin. Vasili, devenit alcoolic cronic, avea să fie băgat la puşcărie de Beria după moartea lui Stalin, fiind acuzat de delapidare, abuz de putere (toate acuzaţii reale, şi nu fabricate, cum se întâmpla de regulă cu organul principal de represiune sovietică, de la CEKA până la KGB) și condamnat la opt ani de Gulag. Hruşciov avea să se arate mult mai milos decât ar fi făcut-o Stalin, eliberându-l, însă Vasili a continuat beţiile, murind la numai 41 de ani.

Viaţa singurei fiice a lui Stalin, Svetlana, chiar dacă a fost mult mai lungă decât a fraţilor ei, nu înseamnă ca a fost mai fericită, purtând aceeaşi pecete şi blestem al tatălui. Svetlana a avut destul timp să experimenteze şi reversul medaliei, spre deosebire de Vasili. Dinamicul volum Blestemul Svetlanei, scris de Beata de Robien și dedicat de autoare memoriei bunicului său polonez, care a supravieţuit 12 ani în Gulagul sovietic, retrasează nefericita viaţă a fiicei lui Stalin, din primii ani ai copilăriei până la obscurul sfârşit din 2011, care a avut loc, în mod paradoxal, în Statele Unite ale Americii, într-un azil pentru oameni săraci dintr-un orăşel obscur din Wisconsin.

Ea a fost căsătorită legal de patru ori, având trei copii cu taţi diferiţi (la care putem adăuga multe alte legături sentimentale).

„Viața e neîndurătoare, iar eu am fost luată pe sus ca o crenguță într-un șuvoi învolburat”, spunea în 1967, la sosirea în Statele Unite ale Americii, Svetlana Allilueva. Cartea are la bază o mare varietate de surse: documente recent declasificate ale serviciilor secrete americane, fotografii și documente de arhivă păstrate în Polonia și în Rusia, mărturii și scrieri ale Svetlanei, ale rudelor, cunoscuților și prietenilor săi, corespondență inedită, bogata istoriografie despre perioada comunistă. Autoarea le valorifică într-o narațiune ce depășeste granițele biografiei, făcând din protagonista ei eroina unui roman complex-saga de familie, roman istoric, psihologic, polițist, de dragoste. Personalitate plină de contraste, de lumini și umbre, fiica lui Stalin este, pe rând, fetița care-și admira tatăl, ferită de lumea reală între zidurile Kremlinului, tânara răzvrătită, trăind iubiri complicate și încercând să scape de stigmatul familiei sale, femeia matură care-și asumă schimbarea numelui, fuga din URSS și abandonarea propriilor copii, denunțarea ororilor comunismului și supraviețuirea în lumea liberă. Iar povestea ei este, în sine, o lecție tulburatoare”

Autoarea, Beata de Robien,  s-a născut în 1951, în Polonia. Obţine licenţa în filologie polonă la Universitatea din Cracovia şi în paralel studiază limbile romanice la Universitatea Jagiellonă. În 1975, la Paris, unde îşi continuă studiile, devine asistenta lui Eugène Ionesco şi susţine la Sorbona o teză de doctorat având ca temă teatrul absurdului. Lucrează apoi pentru diverse edituri, ca documentarist în domeniile istoriei şi heraldicii.

Cartea poate fi cumpărată aici.

O cronică detaliată găsiți pe revista22.ro