(Foto) Curiozităţi despre Muzeul Cărţii

Colecţia Bibliotecii Naţionale cuprinde circa 2,6 milioane de unităţi materiale, în cele mai răspândite limbi.  Anual, colecţia Bibliotecii este completată cu aproximativ 16 mii de documente noi. Biblioteca dispune de manuscrise, cărţi, ziare, reviste, reproduceri, stampe şi desene, afişe, cărţi poştale, fotografii, hărţi, partituri muzicale, discuri, casete, filme, microformate etc., pentru amplasarea cărora este nevoie de un spaţiu pe rafturi de peste 32 km. 

O parte din cărţile vechi şi rare pot fi găsite la Muzeul Cărţii din incinta bibliotecii. Sala mică abundă în informaţii, exponate şi curiozităţi. Astfel veţi afla detalii despre legătura cărţilor, evoluţia sistemelor de scriere, despre cel mai vechi manuscris, istoria tiparului, primii artişti tipografi şi despre cărţile minuscule.

Cărţile minuscule

Sunt considerate ediţii bibliofile datorită mărimilor. Cea mai veche carte minusculă păstrată până în zilele noastre este un papirus de 57 mm, datat cu anul 770, care cuprinde textul unei rugăciuni chinezeşti. La Muzeul Cărţii veţi găsi un fragment din Coran, carte-medalion de 11-15 mm, Punguţa cu doi bani, ediţie suvenir de 60×40 mm şi altele.

Invenţia tiparului

Primul tipar cu caractere mobile a fost inventat în China, anul 1040. Acest tipar utiliza caractere mobile din ceramică, însă deoarece în China existau peste 500 de sisteme de scriere, metoda a fost dată uitării. În 1445, la Mainz, J.Gutenberg a fost inspirat să folosească pentru fiecare literă câte un compartiment mobil propriu. Prima lucrare produsă în masă a fost Biblia, anul 1 455.  Avea 42 de rânduri, 741 de pagini, cu aproximativ 2 500 000 de semne.

Evoluţia sistemelor de scriere

Scrierea pictografică, scrierea cuneiformă, scrierea hieroglifică, despre toate veţi afla dacă treceţi pragul Muzeului Cărţii.

Expoziţii

Biblioteca Națională a Republicii Moldova invită la expoziția „Viața socială din Basarabia interbelică în reclame și anunțuri”, organizată în cadrul celei de-a XXVIII-a ediție a Simpozionului Științific „Valori bibliofile”. Expoziția face o incursiune în istoria publicității din Basarabia interbelică și conturează portretul consumatorului basarabean din această perioadă. Sunt expuse pentru prima dată ziarele cotidiene basarabene interbelice din patrimoniul Bibliotecii Naționale a Republicii Moldova.