Cartea de la Bibliotecă Noutăți

10 cărți de citit în martie 2018-Recomandări de la bookaholic.ro

În luna martie propunem o carte tradusă pentru prima oară în limba română, Sylvie şi Bruno, de Lewis Carroll, o carte pentru copii și ultima carte scrisă de autorul britanic, și care, ca orice carte pentru copii, îi poate bucura deopotrivă și pe adulți. Tot la capitolul traduceri, mai avem și Trezirea leilor, de Ayelet Gundar-Goshen, Mama mea, Moscova, de Hamid Ismailov, Sufocare, de Junot Díaz, Lebedele de pe Fifth Avenue, de Melanie Benjamin, Iranul meu, de Shrin Ebadi, Azadeh Moaveni, Șapte ani buni, de Etgar Keret, și Întoarcerea, de Hisham Matar. Iar din literatura română, un nou roman semnat de Liliana Corobca, Capătul drumului.

Așadar, diversitate pe toate palierele; din fericire, aveți de unde alege cărți frumoase și interesante.

Sylvie şi Bruno, de Lewis Carroll (trad. Veronica D. Niculescu) cu il. de Harry Furniss

Romanul Sylvie şi Bruno împleteşte două poveşti: una se derulează în lumea reală, iar cealaltă într-un tărâm de vis. Fermecător şi doldora de momente fanteziste, poezie şi jocuri de cuvinte, el descrie aventurile bizare ale fraţilor Sylvie şi Bruno în Ţara Basmelor. La graniţa dintre realitate şi vis se naşte o poveste originală, care nu se aseamănă cu nimic – nici măcar cu Alice în Ţara MinunilorSylvie şi Bruno, cel din urmă roman al lui Lewis Carroll, publicat pentru prima oară în 1889, îi poate bucura deopotrivă pe copii şi pe adulţi. (© Editura Polirom)

Mama mea, Moscova, de Hamid Ismailov (trad. Ionela Chirilă)

„Sunt fiul subteranului Moscovei, rezultatul prea multor nopți petrecute în oraş.” Aşa începe povestea lui Kiril, poreclit Mbobo, naratorul precoce, în vârstă de 12 ani.
Născut dintr-o mamă siberiană şi un atlet african venit în 1980 la Jocurile Olimpice de la Moscova, Mbobo trebuie să înfrunte toate dificultățile legate de faptul de a fi un băiețel de culoare, fără tată, în anii tulburi de dinaintea prăbuşirii Uniunii Sovietice.

Cu ecouri din Omul invizibil al lui Ralph Ellison şi Însemnări din subterană al lui Dostoievski, romanul lui Ismailov abordează direct problema rasismului şi relația dintre individ şi societate într-un context cu totul modern.
În timp ce aduce un omagiu marilor scriitori clasici ruşi – Dostoievski, Turgheniev, Gorki, Nabokov şi Puşkin –, Ismailov se dovedeşte a fi un maestru al unui nou mod de a scrie literatură, care surprinde magistral realitatea sordidă şi diversitatea Rusiei de azi.

„Plecând de la somptuoasele stații de metrou din Moscova, Hamid Ismailov construieşte un soi de memorii ficționalizate, inspirate de anumite episoade din propria-i viață supusă capriciilor istoriei.” (The Guardian) (© Editura Pandora M)

Capătul drumului, de Liliana Corobca

Familia Anei Blajinschi, o femeie de aproape 90 de ani, decide să o mute pe aceasta la un cămin de bătrâni. O strănepoată primeşte misiunea delicată de a merge la ea ca s-o convingă să accepte această soluţie. Însă vizita ia o turnură neaşteptată când octogenara începe să-i povestească fetei despre perioada de coşmar din tinereţe, când a fost deportată în stepele Kazahstanului. După o călătorie cumplită, alături de mii de oameni înghesuiţi în vagoanele pentru vite, în timpul căreia a crezut la un moment dat că şi-a găsit dragostea, pentru Ana au urmat zece ani de viaţă grea, pe timp de război şi foamete, însă credinţa în Dumnezeu şi speranţa că va supravieţui i-au dat putere. Străbunica îşi deapănă amintirile dureroase, străpunse pe alocuri de raze de lumină, căci „povestea are putere, povestea alungă necuratul, dar alungă şi moartea”. Bazat şi pe mărturii reale, romanul Lilianei Corobca este o călătorie în întuneric, cu întâmplări cutremurătoare, în care doar în ultimul moment descoperim ce se află la capătul drumului. (© Editura Polirom)

Citește continuarea aici

Sursa foto

Related Posts

Leave a Reply