Scriitorul Spiridon VANGHELI sărbătorește astăzi 88 de ani de la naștere

Scriitorul Spiridon VANGHELI sărbătorește astăzi 88 de ani de la naștere. Scriitorul s-a născut la 14 iunie 1932 în comuna Grinăuţi, jud. Bălţi. Fiul lui Ştefan Vangheli şi al Eufrosiniei. A făcut școala primară din satul natal, apoi școala nr.1 din Bălţi și mai târziu școala din s. Pelenia. A urmat studii superioare la Institutul Învăţătoresc din Bălţi, Facultatea de Filologie  și Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, Facultatea de Filologie. Cunoscut cititorilor drept prozator, poet, publicist, traducător, editor.

Potrivit eseului „Brand-ul Guguță”, semnat de Maria Șleahtichi, Spiridon VANGHELI şi-a consacrat întreaga activitate literaturii pentru copii. Scriitorul, în linii mari, este autorul unui singur personaj, care se manifestă în câteva formule artistice distincte – un fel de avatari ai esenţei copilăriei. La trei ani îl cheamă Radu, însoţit de Bumbu, „câinele cu codiţa ridicată”, este printre primii vizitatori în Ţara fluturilor, noaptea doarme în casă, iar ziua trăieşte în Coliba Albastră, „şi Casa, şi Pomii, şi Vântul, şi Iazul, şi Soarele trăiesc” cu el în Coliba Albastră („Băieţelul din Coliba Albastră”); când mai creşte puţin răspunde la numele Guguţă (un fel de diminutiv al prenumelui Radu), făcând isprăvi nemaipomenite: e ministru al bunelului, căpitan de corabie („Isprăvile lui Guguţă”, „Ministrul bunelului”, „Guguţă – căpitan de corabie”); va fi de identificat apoi în imaginea lui Ciuboţel („Steaua lui Ciuboţel”). El are un sat (Trei Iezi), o ţară („Pantalonia – ţara piticlor”), o lume de prieteni („Guguţă şi prietenii săi”). Spiridon VANGHELI a cunoscut aprecierea talentului său prin numeroasele premii naţionale şi internaţionale care i-au fost acordate. Cea mai înaltă apreciere însă o constituie impactul pe care l-a avut şi-l are opera sa în mediul cultural naţional. Influenţa activităţii literare şi culturale a scriitorului asupra afirmării şi dezvoltării literaturii pentru copii în Basarabia este însoţită de netăgăduita energie formativă pe care o emană cărţile sale asupra cititorului în creştere, el fiind scriitorul prin excelenţă al copiilor, de la 7 la 70 de ani. Creaţia lui Spiridon VANGHELI a devenit parte a patrimoniului cultural românesc.

Personajele lui au dat nume unor instituţii de cultură, au intrat în circuitul firesc al elementelor civilizaţiei de pe teritoriul dintre Prut şi Nistru. Astfel, receptarea operei lui a marcat conştiinţa culturală a basarabenilor. Guguţă, prersonaj de proză artistică, devine un semn cultural-istoric modern, O MARCĂ. Primul film cu desene animate lansat de studioul „Moldova-film” în 1970 l-a avut pe Guguţă ca personaj central; în 1981 se inaugurează la Chişinău cafeneaua pentru copii „Guguţă”; în 1982 fabrica de jucării din Durleşti lansează pe piaţă păpuşa „Guguţă”; în 1983 apare insigna „Guguţă”; în 1992 Teatrului Municipal de Păpuşi din Chişinău i se dă numele „Guguţă”, în 1996 fabrica de bomboane „Bucuria” propune consumatorilor de dulciuri ciocolata „Guguţă” etc. – toate acestea sunt semne care confirmă faptul că Spiridon VANGHELI a creat un personaj prin care a marcat mentalitatea socio-culturală, de masă, nu doar a copiilor, ci şi a maturilor. Altfel, copiii care au crescut odată cu Guguţă, ajungând maturi, l-au venerat în forme care, conform tradiţiei istorice de la noi, „se potrivesc” mai cu seamă scriitorilor dispăruţi din viaţă. Spiridon VANGHELI are parte de această receptare şi asimilare a operei sale de mai bine de patru decenii. Este, pe drept cuvânt, un caz unic în literatura română.

Sursa text și foto: Pagina de Facebook a „Muzeului Naţional de Literatură „Mihail Kogălniceanu”