Cartea pentru adolescenți Noutăți Recenzii și interviuri

Ferma Animalelor, de George Orwell. Editura Polirom

George Orwell (pseudonimul literar şi jurnalistic al lui Eric Arthur Blair) s-a născut în 1903, în India. A studiat la Eton între 1917 şi 1921, publicând în diferitele reviste ale colegiului.

Adevărata recunoaştere a scriitorului i-au adus-o două proze-reportaj: Drumul către Wigan Pier (1937), despre viaţa la limita sărăciei a minerilor dintr-un orăşel din Lancashire, şi Omagiu Cataloniei (1938), despre propria experienţă din timpul Războiului Civil din Spania.

Între 1943 şi 1945, ca director literar la The Tribune, a publicat numeroase articole literare şi politice, colaborând în acelaşi timp la The Observer şi la Manchester Evening News.

Fabula politică Ferma Animalelor (1945) şi distopia O mie nouă sute optzeci şi patru (1949) sunt cele mai populare romane ale lui Orwell şi au fost traduse în întreaga lume.

Ferma Animalelor – George Orwell: a fost interzisă în SUA, în 1945, la apariție, pe motiv că era critică la adresa URSS-ului, aliat al SUA în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

Interzisă în 2002 în Emiratele Arabe, pe motiv că prezenta texte și imagini cu porci vorbitori care contraveneau valorilor islamice. De-a lungul timpului, cartea a fost interzisă și în alte țări, China, Kenya, Coreea de Nord, printre care și România până în 1989.

Scriitorul a întâmpinat mari dificultăți în a găsi un editor, în principal pentru că editurile se temeau că această carte ar putea afecta negativ relațiile diplomatice dintre SUA, Marea Britanie și Uniunea Sovietică.

La aproape șaptezeci de ani de la publicarea ei, „Ferma Animalelor” este unul dintre cele mai cunoscute romane distopice scrise vreodată.

Când animalele de la fermă își alungă stăpânul bețiv, toate sunt cuprinse de un zel colectiv. Fiecare muncește peste program, productivitatea crește și pentru moment toate gurile sunt sătule. Regulile de aur sunt scrise cu litere uriașe  pe hambar.

  • Oricine merge pe două picioare este dușman
  • Orice merge pe patru picioare sau are aripi este prieten
  • Nici un animal nu va purta haine
  • Nici un animal nu va dormi într-un pat
  • Nici un animal nu va bea alcool
  • Nici un animal nu va ucide un alt animal
  • Toate animalele sunt egale

Ferma animalelor este un roman distopic cartea reflectă evenimentele care au dus la perioada numită era lui Stalin (1927–1953) înainte de al Doilea Război Mondial. Orwell a descris Ferma animalelor ca fiind romanul său „contra lui Stalin”.

In operă, răsturnarea opresorului uman Mister. Jones de către coaliţia animalelor este însotită de o consolidare a puterii porcilor. Asemenea intelighentiei ruseşti, ei devin clasa dominantă în noul regim. Lupta pentru supremaţie între Lev Trotki şi Stalin este reiterată sub masca luptei dintre Snowball şi Napoleon.

Porcul de rasă Seniorul cel Bătrân este cel care inspiră de fapt Mișcarea de protest din carte. Potrivit unei interpretări, el îl poate reprezenta fie pe Karl Marx (prin faptul că descrie o societate ideală pe care o pot crea animalele dacă oamenii sunt înfrânți), fie pe Vladimir Lenin (prin faptul că au expus craniul său în văzul tuturor, la fel cum au făcut cu corpul lui Lenin îmbălsămat).

Atât in ficţiunea lui Orwell, cât şi în realitatea istorică, idealistul, dar în acelasi timp politicianul mai slab, Snowball, respectiv Troţki, este deposedat de puterea din statul revoluţionar de către un personaj mai maliţios, dar foarte abil, care devine uzurpatorul puterii, anume Napoleon, respectiv Stalin.

“Dar exact în acel moment, Napoleon s-a ridicat și aruncându-i lui Snowball o privire lungă și ciudată, piezișă a scos un geamăt ascuțit, cum nu mai auzise nimeni vreodată de la el. La acest sunet a izbucnit un lătrat îngrozitor de undeva de afară și nouă câini uriași, purtând la gât coliere țintuite în bronz, au năvălit în gambar. S-au îndreptat glonz către Snowball, care a țâșnit de la locul lui exact la timp ca să scape de fălcile lor”

Sugestiv sunt redate oile, care la orice manifestare doar știau să behăie una din reguli “patru picioare bine și două picioare rău” autorul făcând aluzie la poporul ușor manipulabil.

Boxer, calul de tracțiune, un alt personaj, este cel care lucrează cel mai mult și care se străduie să lucreze mai bine, dar care la un moment dat a fost doborât de osteneală.

Napoleon treptat încalcă toate legile scrise pe hambar, începe să doarmă în patul lui Jones, locuiește în casă, doar el și alți porci din preajmă consumă laptele vacilor și toate fructele în timp ce restul fermei ducea foame. Napoleon e cel care a executat alți porci răsculați, se face referință la perioada stalinistă și tot el este cel care începe comerțul cu alte ferme.

Dar prin intermediul lui Squealer, un porc slugarnic, Napoleon încearcă să convingă că nu a fost niciodată asemenea legi adoptate la Ferma Animalelor, care ar fi fost încălcate de el. Romanul atrage atenţia asupra unei duble violenţe a stalinismului: împotriva supuşilor regimului, dar şi împotriva componentelor ideatice, lingvistice  şi logice ale gândirii umane.

Divizarea naturală între munca intelectuală şi fizică ajunge sa se exprime ca un nou set de divizări sociale, în care porcii, pretinzându-se a fi cei ce “lucrează cu creierul” se folosesc de inteligenţa lor pentru a manipula societatea în propriul beneficiu.

Punctul cuulminant al utopiei Ferma Animalelor poate fi ales din ultima regulă înscrisă pe hambar și anume că: Toate animalele sunt egale numai că unele animale sunt mai egale decât altele.

Ferma Animalelor a inspirat și o celebră animație difuzată în anul 1954.

Deşi autorul credea în valorile socialiste, el subliniază pe parcursul romanului ideea că aceste valori au fost puse în practică într-un mod terifiant şi aberant. Acesta este şi scopul ironiei robuste prin care Orwell arată  pervertirea idealurilor animaliere de către puterea orbitoare a politicului.

În concluzie, Orwell utilizează contextul istoric al instaurării comunismului pentru a realiza o paralelă distopică ce critică subordonarea acţiunii colective unei minorităţi care o domină şi îi anulează posibilităţile de exprimare a libertăţii.

 

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *