Noutăți Recomandările cititorilor

5 cărți de luat în vacanță

În plin sezon estival vă invităm să luați în valiza de vacanță câteva cărți. Orice poezie, orice povestire, orice roman este un act critic față de viață. Literatura poate folosi la liniștire, relaxare, la fuga de lume sau la înțelegerea ei, poate fi bună la găsirea unor răspunsuri sau la punerea unor întrebări.

Acasă, pe Cîmpia Armaghedonului, de Marta Petreu

Premiul „Cartea anului 2011”, acordat de revista România literara, cu sprijinul Fundației Anonimul
Nominalizare la Premiile Radio România Cultural, categoria “Proza”, 2011
Premiul „Cea mai buna carte a anului”, acordat in cadrul Galei Industriei de Carte din România, ediția 2012
Carte laureată la Festivalul Primului Roman din Chambery, Franta, ediția 2012

Romanul Martei Petreu aduce în literatura româna un personaj memorabil: Maria, o țărancă din Câmpia Transilvaniei, care, neîmplinită în iubire și în viață, ajunge să-și renege și să-și blesteme propriile vlăstare. Ca o pânză de paianjen în miezul căreia se află această mamă terifiantă, familiile Sucutardean și Valean își țes existențele într-o istorie de un veac. Apocalipsa pe care o așteaptă în orice clipă o parte dintre membrii milenariști ai clanului, rigorile religioase și sărăcia adusă de colectivizare croiesc caractere de excepție și destine asemenea.

Nu te mișca, Margaret Mazzantini

Roman ecranizat în anul 2004, cu Penelope Cruz, Sergio Castellitto si Claudia Gerini în rolurile principale.

Într-o zi ploioasă de toamnă, o adolescentă care suferă un grav accident de circulație ajunge, în comă, chiar la spitalul unde lucrează tatăl ei, Timoteo. Renumit chirurg, acesta îi stă alături fiicei sale pe tot parcursul inevitabilei operații și al tratamentului. Teribila încercare devine pretextul unei lungi spovedanii. Timoteo îi spune fiicei sale, de fapt își spune lui însusi, povestea unei iubiri pe care a trait-o cu mulți ani înainte.

Sînt o babă comunistă!, de Dan Lungu

 

Sînt o babă comunistă a fost ecranizat în regia lui Stere Gulea. În 2010, a avut loc premiera piesei de teatru Baba comunistă pe scena Teatrului Bouwkunde din Deventer, Olanda; în 2013, a avut loc premiera maghiară la Teatrul „Katona József” din Budapesta, iar la Ateneul Tătăraşi din Iaşi a avut loc premiera naţională a piesei, cu un text adaptat şi în regia lui Lucian Dan Teodorovici. În mai 2015, a avut loc la Teatrul de Balet din Sibiu premiera spectacolului de dans-teatru Sînt o babă comunistă!, iar în 2016 spectacolul a fost pus în scenă la Teatrul Naţional „Radu Stanca” din acelaşi oraş. Versiunea franceză a cărţii a fost dublu nominalizată la Premiile Europene Jean Monnet (Franţa, 2008), iar versiunea poloneză a fost nominalizată la premiul pentru literatură central-europeană „Angelus” în 2011. Sînt o babă comunistă! este una dintre cele mai traduse cărţi româneşti de după 1989.

„Dan Lungu are marele talent de a utiliza cu măiestrie stilul oral pentru a prezenta situaţiile cu mult umor subversiv. El se situează în tradiţia marelui umorist ceh Jaroslav Hašek, creatorul bravului soldat Švejk. Este un autor de mare valoare al României postsocialiste, continuînd timpurile de aur ale literaturii interbelice.” (Berliner Zeitung)

„Satirist savuros, Dan Lungu nu încetează să exploreze nevrozele ţării sale. Reprezentînd noua generaţie românească de scriitori, autorul ne-a cucerit deja cu romanul Raiul găinilor. Dulce-amar şi adesea provocînd rîsul, romanul Sînt o babă comunistă! foloseşte umorul pentru a surprinde cu acuitate transformările societăţii româneşti.” (Livres Hebdo)

„Dan Lungu a scris un roman inteligent despre contradicţia dintre politică şi experienţa personală. O carte plină de umor care nu rareori stîrneşte hohote de rîs.” (Literaturen)

„Lungu descrie cu subtilă ironie viaţa cotidiană a oamenilor în timpurile postrevoluţionare.” (Freitag)

„Dan Lungu ne arată cum capitalismul – nu numai în România, ci şi în Polonia – nu s-a dovedit o baghetă magică, iar politicienii nu au devenit peste noapte nişte altruişti care doresc bunăstarea generală. Că libertatea nu ne aduce înapoi tinereţea.” (Polityka)

Al dumneavoastra sincer, Șurik, de Ludmila Uliţkaia

Roman tradus în peste douăzeci de limbi și distins, în Italia, cu premiul Grinzane Cavour (2008)

În Moscova anilor ’80, care mai păstrează discret farmecul epocii țarilor, Șurik își trăiește fantasmele și singurătatea. Cu toate că inima lui tandră și sensibilă îl face obiectul dorințelor feminine, e frumos ca un erou tolstoian, tânărul pierde la ruleta rusească a destinului. Mila dureros de acuta pentru sexul frumos, neputința de a spune nu și mai ales un ciudat mecanism erotic căruia nu reușeste să i se sustragă fac din Șurik un fel de sfânt laic devotat femeilor. Astfel, prin patul lui se perindă făpturi cu vieți complicate, care-și caută consolarea în plăcerile cărnii: Mathilda, artista excentrică trăind alături de trei pisici; Alia, colega de facultate, o tătăroaică urâtă, rătăcită în capitala promisiunilor deșarte; Lena, a cărei onoare o va salva printr-o căsătorie fictivă; Valeria, infirma cu imaginație flamboaiantă; Svetlana, depresivă, ale carei crize de isterie o aduc în pragul sinuciderii. Și totuși Șurik nu e un bărbat fericit, pentru că Lilia, singura pe care o iubește cu adevărat, îl părăsește pe neașteptate, lăsându-l fără atâtea răspunsuri.

Copilul lui Noe, de Éric-Emmanuel Schmitt

Belgia anului 1942. Cel de-al Doilea Război Mondial nu și-a hotărat încă învingătorii. Evreii sunt siliți să se ascundă sau să fugă, alternativa fiind lagarul nazist. Cei care nu reușesc să se salveze încearcă măcar să-și pună copiii la adăpost. Micuțul Joseph se numară printre copiii care trebuie să se ascundă. Trebuie să învețe să uite, să-și anuleze identitatea, povestea, amintirile, familia. În internatul catolic unde este înscris pentru a i se pierde urma, Joseph îl întâlnește pe părintele Pons, un om a cărui misiune va fi să-l ajute pe Joseph să nu-și piardă nici speranța, nici credința în existența Binelui. Asemenea lui Noe, părintele Pons salveaza făpturile Domnului din fața cataclismelor Istoriei. În catacombele bisericii catolice, el construiește o Arcă a spiritului pentru Joseph: o sinagogă unde pot fi studiate Tora și Cabala. Alături de părintele Pons, Joseph se va îmbarca într-o călătorie spre limanul vremurilor care se reașază în matcă.

Related Posts

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *