Lecție de poetică națională și universală la Universitatea Liberă Internaţională din Moldova

Miercuri, 21 martie, Catedra Filologie Romanică „Petru ROȘCA” a organizat o lecție de poetică națională și universală, menită să celebreze Ziua Internațională a Poeziei și Săptămâna Francofoniei, sărbătorită în lumea întreagă sub patronajul Guvernului francez și al Organizației Internaționale a Francofoniei, transmite Serviciul de Marketing și Comunicare, ULIM

Evenimentul a beneficiat de participarea dlui Vasile Malanețchi, directorul general al Muzeului Național de Literatură ”Mihail Kogălniceanu”, prof. univ. dr. hab. Elena Prus, prorector pentru cercetare științifică și prof. univ. dr. hab. Dragoș Vicol, membri ai Uniunii Scriitorilor din R. Moldova și din România. Pivotul lecției a constituit-o personalitatea marcantă a literelor românești Alexei Mateevici, în contextul celor 130 de ani de la naștere.

Dl Ion Manoli, inițiatorul acțiunii culturale respective, a oferit momente poetice de excepție din mari autori francofoni, menționând importanța studierii asidue a creațiilor literare ale multor generații de scriitori, pentru viitorii traducători, maeștri ai cuvântului poetic.

”Poezia are vârsta omenirii. Noi facem parte din ea și ar fi o eroare să trecem indiferent pe lângă această artă, care nu are și nu poate avea concurență: pictura, deși, este o artă a culorilor, este mai întâi poezie; arhitectura, de asemenea, este o artă a pietrei, dar, mai întâi de toate, este poezie; cinematografia – o artă poetică”, observă dl Ion Manoli.

Dl Vasile Malanețchi și-a prezentat cartea ”Limba vechilor cazanii, povestea carnetului de la Mărășești al poetului Alexei Mateevici”, scrisă dintr-o necesitate stringentă de a conserva pentru viitorime această relicvă de o valoare inestimabilă, pe care autorul genialului poem ”Limba noastră” l-a purtat cu sine, în lunile iunie, iulie, august 1917 și unde a scris cele mai valoroase poezii din ultima perioadă a vieții sale. Cercetătorul a dezvăluit studenților noutățile investigării arhivei familiei Mateevici.

”Alexei Mateevici trebuie o dată descoperit și, a doua oară, inoculat în mediile academice și universitare, astfel încât să devină un bun nu doar al patrimoniului nostru național, ci și al celui european. Înainte de a cunoaște valorile civilizaționale ale altor popoare, să ne cunoaștem moștenirea noastră spirituală pentru a face punți între literatura română și literaturile altor țări, prin intermediul traducerilor de bună calitate”, spune dl Dragoș Vicol.