Academia Română a anunţat că a achiziţionat 17 manuscrise şi documente semnate de Mircea Eliade, majoritatea aparţinând perioadei de adolescenţă, când scriitorul avea doar 15 ani

Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat, marţi, că instituţia pe care o conduce este “mai bogată în spiritualitatea ei” prin achiziţionarea unor manuscrise şi documente semnate Mircea Eliade.

“Avem ocazia de a anunţa achiziţionarea în patrimoniul Academiei Române, în patrimoniul Bibliotecii Academiei Române, a unui tezaur aparţinător moştenirii noastre culturale. Nu e un lucru simplu, n-a fost un lucru uşor de realizat, dar el s-a petrecut într-un fel natural, pentru că menirea acestei instituţii, între altele, este şi tezaurizarea valorilor culturii româneşti şi universale în limitele posibilului (…). Academia este mai bogată, dar mai bogată în spiritualitatea ei”, a spus Pop, la o conferinţă de presă desfăşurată în Clubul Academicienilor.

El a accentuat că Academia este “foarte bogată” din punct de vedere spiritual, dar nu material şi a precizat că veniturile pe care le are acest for din donaţii sunt mici.

“Sunt mai mari cheltuielile pentru întreţinerea acestor donaţii, pe de-o parte, iar pe de altă parte ele nu sunt destinate unor scopuri lucrative, cum îşi închipuie anumite persoane, ci sunt destinate exclusiv tezaurului culturii româneşti, propăşirii culturii româneşti, sprijinirii valorilor intelectuale. Şi am avut un prilej, de această dată să achiziţionăm această zestre de care vă vorbeam şi care vine în chip firesc, de verificare a autenticităţii manuscriselor puse la dispoziţie de Casa de Licitaţie Historic”, a arătat preşedintele Academiei.

Academia Română a anunţat săptămâna trecută că a achiziţionat 17 manuscrise şi documente semnate Mircea Eliade, majoritatea aparţinând perioadei de adolescenţă şi tinereţe, începând cu anul 1922, când scriitorul avea doar 15 ani.

Printre lucrările cumpărate se află studiul “Umanismul indian”, eseul “Misterele şi iniţierea orientală”, traducerea lucrării “Ispitirea diavolului” de Giovanni Papini, eseul “De ce mai citim”, caiete-manuscris precum “Din carnetul unui cercetaş” şi “Amintiri din retragere”, “Încercări de scrisoare orientală”, “Note şi articole”, “”Memoriile unui soldat de plumb”, precum şi schiţe, rezumate sau texte care au stat la baza câtorva conferinţe susţinute la Radio Bucureşti în perioada 1932 – 1938.

Totodată, au fost cumpărate câteva scrisori primite de la profesorul său Constantin Rădulescu-Motru, de la Constantin Noica şi Surendranath Dasgupta şi corespondenţă cu jurnalistul Horia Stanca din anii în care Eliade a lucrat ca angajat cultural pe lângă Legaţia Regală a României la Lisabona, precum şi scrisori din partea lui Ionel Jianu, Alexandru Rosetti, Horia Stanca sau Petru Comarnescu.

Alte detalii pe www.agerpres.ro, sau pe pagina oficială a Academiei Române