Recenzie: Un bărbat pe nume Ove

Autor: Fredrik Backman

Traducere: Andreea Caleman

Anul apariției: 2017

Editura: Art

ISBN: 9866067104745

Număr pagini: 440

Duioasă și încântătoare, iată cum aș descrie pe scurt experiența primei întâlniri cu literatura suedeză, prin intermediul romanului Un bărbat pe nume Ove, cu care și-a făcut debutul scriitoricesc cunoscutul blogger Fredrik Backman.

Personajul principal, Ove, este pensionarul tipic urban, morocănos, implicat în treburi administrative ce nu sunt responsabilitatea lui, fost președinte al asociației de locatari, împotriva progresului tehnologic. Tacticos, taciturn, cu tabieturi pe care le repetă zilnic cu precizia unui ceas elvețian, Ove deplânge societatea și consumerismul modern. Lipsa unei preocupări reale îi apasă existența singuratică, străpunsă pe alocuri de dialoguri închipuite cu soția moartă.

Până aici, naratorul nu-ți oferă prea multe motive să empatizezi cu protagonistul. Dar, totul se schimbă într-o dimineață de noiembrie, când Ove decide îmbufnat să dea o mână de ajutor noilor vecini, deși el este, „spectaculos de neinteresat” de orice. De aici înainte, povestea capătă accente de tragicomedie, căci fiecare scenă în care Ove dorește să pună în aplicare un plan secret, se dovedește a fi la fel de savuroasă precum un episod din Stan și Bran. Războiul imaginar cu vecinii se transformă în mici momente de tandrețe și solidaritate, camuflate, bineînțeles, în spatele unei atitudini ursuze și disprețuitoare, de care bătrânul nu se poate dezice întru totul. Tolomacul blond și soția iraniană Parvaneh, tânărul gras, Misrad și Adrian, toți îi vor deveni prieteni adevărați și îi vor umple singurătatea.   Citește continuarea recenziei semnată de Dana Dumitru pe http://www.bookishstyle.ro